Despre formele variate de manifestare a corectitudinii politice știm cu toții câte ceva. Am acceptat că nu e corect să spui ”negru” sau ”țigan”, ci ”afro-american”, respectiv ”rom”. Nu ne mai mirăm că în unele țări civilizate cuvintele ”mamă” și ”tată” au fost înlocuite cu ”părinte1” și ”părinte2”… Suntem obișnuiți încă de pe vremea de tristă amintire să vorbim despre ”era noastră ” și ”înaintea erei noastre”, în loc de ”înainte și după Hristos”. Iată însă că ideologia gender pregătește pentru execuție o nouă victimă: gramatica însăși.
La școala unde învață fetița mea, o dată la câteva luni, se distribuie o revistă gratuită cu titlul ”Școala și noi”, cu intenția de a informa despre evenimente, proiecte etc. desfășurate în mediul școlar. Într-unul din numere[1], am dat peste un articol care mi-a atras în mod deosebit atenția. Referindu-se la școlari, autorul articolului ”Promovarea talentelor în Bayern” încearcă să se exprime corect politic vorbind despre ”elevi și eleve”. Problema este că în limba germană sintagma ”elevi și eleve” (”Schüler und Schülerinnen”) are, dacă am numărat bine, 22 de caractere, ceea ce, repetat de câteva ori de-a lungul textului, e un pic cam mult pentru cititor.
Ce soluția a găsit deci autorul articolului pentru a împăca claritatea textului cu limbajul feminist? Ideea e de-a dreptul năucitoare: în locul masculinului generic – ”elevi” cu sensul de ”elevi și eleve” – varianta corectă din punct de vedere logic și gramatical, în text se folosesc alternativ când doar ”elevi” (cu sensul de ”elevi și eleve”), când doar ”eleve” (cu sensul de ”elevi și eleve”!), când dublat ”eleve și elevi” (evident, cu sensul de ”elevi și eleve”).
Să exemplificăm citând direct din articol.”Într-o vineri după-amiază 30 de elevi de clasa a XI-a de la diverse licee din Bayern s-au adunat plini de curiozitate în aula Universității Ludwig-Maximilian.”
Câteva rânduri mai jos: ”Un semestru întreg elevele vor schimba în fiecare vineri sala de clasă cu sala de lectură.” Mai departe în text: ”Costurile cu transportul elevilor, precum și onorariile lectorilor sunt preluate de Ministerul Culturii.” În fine, programul „se adresează elevelor și elevilor deschiși și cu o arie largă de interese”. Exemplele pot continua, dar ne oprim aici.
Dacă vi se pare că limbajul de lemn al corectitudinii gender e doar o chestiune care ține de limba germană, vă înșelați. Să dăm și câteva exemple autohtone. Căutând la întâmplare pe Internet citesc în articolul ”Cazul Clotilde Armand” de Mihai Gotiu pe pagina romaniacurata.ro[2]:
”Într-o țară normală, tovarășii și tovarășele din Biroul Electoral (cei și cele care reprezintă partidele parlamentare) n-ar fi avut cum să voteze (și încă în unanimitate!) împotriva renumărării voturilor, pentru că, oricum, renumărarea nu are legătură cu ce au făcut Clotilde Armand, Nicușor Dan ori observatorii USB, ci cu ceea ce au votat cetățenii.” Dacă tot sunt ”tovarăși și tovarășe”, ba chiar ”cei și cele”, de ce nu și ”cetățeni și cetățene”? Doamnele nu au votat?
Alt exemplu. În articolul ”Pontoratul” de Marian Popescu pe revista22.ro[3] citim: ”Cu ce îi ajutăm pe acești studenți și studente? Ce urme lăsăm în acești studenți? Cum facem să își dea seama că e vorba despre ei și despre ele, despre faptul că au ceva bun de dat acestei lumi?”. De remarcat că trebuie să ajutăm ”studenții și studentele”,”urme” lăsăm doar în ”studenți”, iar ceva bun au de dat ”și ei și ele”. (Îmi permit aici să dau un sfat autorului: trendy în limba germană este ”studente și studenți”, după modelul Eva și Adam, Clyde & Bonnie, etc.)
Dar cum vi se pare următoarea mostră[4]: ”Participanții și participantele vor fi încurajați și încurajate să participe la crearea pe loc a unui poem queer prin sugerarea unor versuri care se vor succeda. Astfel, fiecare persoană va contribui, iar cei și cele care vor urma, vor trebui să continue linia poemului în functie de ante-vorbitori și ante-vorbitoare.”?
Cred că exemplele au fost suficiente: sub asediu se află utilizarea formei de masculin generic care desemnează atât persoane de sex feminin cât și pe cele de sex masculin, de ex. ”studenți” cu sensul de ”studenți și studente”, atunci când componența grupului este irelevantă.
Feminismul modern și-a propus eliminarea oricăror diferențe între femei și bărbați, și, în mod evident, cele la nivel lingvistic nu fac excepție. O categorie gramaticală cum este masculinul generic[5] este, din punctul de vedere ideologic, un afront și trebuie eliminat. Că limba și gramatica nu funcționează după norme ideologice nu pare să intereseze pe nimeni.
Din fericire pentru noi, gramatica opune rezistență genderizării. Să încercăm transformarea în limbaj feminist a următoarului enunț: ”Trei elevi alergau prin curtea școlii.” Care ar fi variantele? ”Trei elevi și eleve alergau prin curtea școlii”? Nici varianta ”trei elevi sau eleve” nu e mai fericită. A evita folosirea masculinului generic ”elevi” pentru a exprima ideea că grupul ar putea fi format atât din băieți cât și din fete, impune în acest caz enumerarea tuturor posibilităților de formare a grupului respectiv: ”Trei elevi sau doi elevi și o elevă sau două eleve și un elev alergau prin curtea școlii.” S-a evitat masculinul generic, enunțul e corect din punct de vedere logic și lipsit de ambiguitate, dar… e greu de crezut că cineva se va exprima astfel vreodată. Dificultăți similare ridică și enunțul ”Ambii actori au fost premiați.” ”Ambii, actor și actriță” e exagerat și rigid. Situația devine de-a dreptul comică în încercarea de a transforma enunțul ”Femeile la volan sunt cei mai buni șoferi” care genderizat sună: ”Femeile la volan sunt cele mai bune șoferițe”.
O altă categorie de probleme se referă la faptul că sensul unui enunț se poate modifica atunci când este genderizat. De exemplu afirmația ”În calitate de doctor recomand o alimentație sănătoasă” nu e același lucru cu ”În calitate de doctoriță recomand o alimentație sănătoasă.” În primul caz accentul cade pe experiența medicală, în cel de-al doilea pe experiența medicală a unei femei, care poate include aspecte care îi scapă unui bărbat. Și exemplele[6] ar putea continua.
Cu toate acestea, mai bine spus, în ciuda acestor aspecte, siluirea limbii continuă, textele devin ambigui, nebunia are metodă. Genderizarea limbii române e abia la început, dar văd în limba germană unde duc toate acestea. Noul regulament al universității din Leipzig prevede ca toate cadrele didactice, indiferent că sunt doamne sau domni să fie apelate cu formula general valabilă ”Domnule Profesoară”[7]. Imnul național al Austriei care conține expresia ”casă a măreților noștri fii”[8] a fost deja modificat în ”casă a mărețelor noastre fiice și fii”. Studenții pot obține nota maximă la un examen doar dacă își formulează teza în limbaj feminist. Să nu ne amăgim că toate acestea nu vor lăsa urme: ”o limbă construită artificial are drept scop direcționarea comunicării între oameni în sensul dorit de doctrina dominantă; gândurile, asociațiile de idei, sentimentele considerate ”corecte” trebuie stimulate, anumite gânduri inhibate” ne spune Tomas Kubelik în ”Destul limbajului gender! O critică a limbajului feminist”[9]. După câteva generații de elevi în care s-a amenstecat consecvent și ilogic masculinul cu femininul să nu ne mire dacă ”genul” a devenit cu adevărat ”fluid” și confuziile din capul copiilor noștri imposibil de eliminat.
După cum spuneam, la noi situația nu este încă atât de gravă. Cu atât mai mult cred că trebuie să luăm măsuri acum, când încă se mai poate face ceva. Iar ceea ce se poate face este să identificăm devierile lingvistice, să le atragem atenția celor din jur, să-i învățăm pe adolescenții noștri să identifice propaganda, să-i ferim de îndoctrinare cumpărându-le ediții vechi din Shakespeare sau Eminescu – care vor trece cândva prin același proces de epurare prin are trec astăzi în limba germană cărțile unor autori ca Astrid Lindgren sau Otfried Preußler, în sfârșit ce vă trece dumneavostră prin cap, căci viitorul nu diferă prea mult de romanul distopic al lui George Orwell ”1984”.
[1] ”Schule und wir. Die Zeitschrift für Eltern & Lehrkräfte” Nr. 2 / 2016
[2] http://www.romaniacurata.ro/cazul-clotilde-armand-ce-ne-spune-despre-lighionismul-politicii-autohtone-si-ce-ne-spune-despre-fiecare-dintre-noi/
[3] http://revista22.ro/70254651/pontoratul.html
[4] http://gdm.md/ro/content/poezie-queer-atelier-discutie-cu-vlad-levente-viski
[5] În unele surse l-am întâlnit și sub denumirea de ”masculin nemarcat”. Vezi http://www.upm.ro/ldmd/LDMD-03/Lds/Lds%2003%2052.pdf
[6] Exemplele folosite au fost preluate din cartea ”Genug gegendert! Eine Kritik der feministischen Sprache”, Tomas Kubelik, Projekte-Verlag Jena
[7] ”Schön dem Herrn Professorin zuhören” în revista ”Wirtschaftswoche”. Vezi http://www.wiwo.de/erfolg/trends/gender-irrsinn-skurrile-unfaelle-im-kampf-gegen-den-sexismus/8131180.html?p=2&a=false&slp=false#image
[8]”Heimat bist du großer Söhne, Volk, begnadet für das Schöne” a fost transformat în „Heimat großer Töchter und Söhne, Volk, begnadet für das Schöne”. Vezi http://www.wiwo.de/erfolg/trends/gender-irrsinn-skurrile-unfaelle-im-kampf-gegen-den-sexismus/8131180.html?p=4&a=false&slp=false#image
[9] Tomas Kubelik ”Genug gegendert! Eine Kritik der feministischen Sprache”, Projekte-Verlag Jena
Ec. Ana-Maria Carp
